Criza energetică din România, departe de a se fi terminat. De ce plătesc românii facturi umflate la curent
România continuă să se confrunte cu o criză energetică profundă, deși la prima vedere lucrurile par a fi sub control. Însă, potrivit lui Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), situația actuală este departe de a se stabiliza. Atât factorii geopolitici, cât și cei interni contribuie la menținerea unei incertitudini în sectorul energetic, care se resimte direct în buzunarele românilor, prin facturi mari la energie electrică și gaze naturale.
Factori externi și interni care agravează criza energetică
Unul dintre principalii factori care mențin criza energetică în România este contextul geopolitic. Cu un război în apropierea granițelor, costurile și presiunile din piața de energie s-au amplificat considerabil. Instabilitatea politică din regiune afectează inclusiv aprovizionarea și prețurile energiei, ceea ce contribuie la creșterea facturilor pentru consumatori.
La toate acestea se adaugă și provocările interne. Unul dintre principalele motive pentru care românii plătesc facturi umflate este suprataxarea producției și a tranzacțiilor cu energie electrică și gaze naturale. Acest aspect a fost evidențiat de președintele AFEER, care consideră această măsură contraproductivă pentru piața energetică din România. În plus, statul român are întârzieri considerabile la decontarea sumelor datorate furnizorilor în cadrul schemei de plafonare a prețurilor la energie, ceea ce pune presiune suplimentară pe companii.
Un alt element care contribuie la scumpirea energiei este creșterea costurilor de echilibrare a pieței. Conform OUG nr. 27/2022, furnizorii sunt despăgubiți doar pentru 5% din dezechilibrele de pe piața de echilibrare, însă, în realitate, aceste dezechilibre au ajuns să reprezinte până la 20% din costuri, ceea ce face ca furnizorii să nu-și poată acoperi cheltuielile.
Cadrul legislativ instabil și lipsa lichidității pe piața de energie
Pe lângă problemele economice și de aprovizionare, instabilitatea legislativă este un alt factor care contribuie la criza energetică din România. Reglementările neclare și interpretările diferite ale legislației actuale îngreunează funcționarea pieței, afectând toți actorii implicați – de la producători și distribuitori, până la consumatorii finali.
Lipsa unei piețe angro competitive și scăderea lichidității pe această piață au dus la o reducere a competiției și la o lipsă de apetit pentru contractele pe termen lung. Aceste probleme afectează în special furnizorii de energie, care întâmpină dificultăți în a negocia prețuri mai bune și în a oferi tarife competitive pentru consumatori.
Pentru a rezolva aceste provocări, președintele AFEER a subliniat că este esențial ca autoritățile să-și onoreze obligațiile financiare și să deconteze sumele datorate furnizorilor. De asemenea, ar fi necesar un cadru legislativ mai clar și un management mai eficient al resurselor energetice existente, inclusiv prin utilizarea contoarelor inteligente și a tarifelor diferențiate.
Soluții pentru a depăși criza energetică
Una dintre principalele soluții propuse de experți este dezvoltarea de surse de energie noi și mai eficiente, pentru a reduce dependența de sursele externe și a stabiliza prețurile. România are un potențial semnificativ în acest sens, însă este nevoie de investiții masive în creșterea capacității de producție și în interconectarea cu alte piețe energetice din regiune.
În plus, președintele AFEER a punctat nevoia de a dezvolta un sistem flexibil de consum, care să permită ajustarea cererii în funcție de disponibilitatea surselor de energie. Implementarea conceptului de „demand response” ar putea ajuta la stabilizarea pieței, oferind consumatorilor mai mult control asupra consumului de energie și, implicit, asupra costurilor.
Criza energetică din România este, așadar, un fenomen complex, alimentat atât de factori globali, cât și interni. În ciuda măsurilor de plafonare și a intervențiilor statului, facturile mari continuă să fie o realitate pentru mulți români. Fără o reformă profundă a sistemului energetic și fără investiții semnificative în infrastructură și producție, criza energetică este departe de a fi rezolvată